Asociația Tinerilor Împreună – IUSTUM a participat la conferința cu tema „Sănătatea mintala ” în data de 15 mai a.c., parte a „Bucharest Leaders Summit: The Future is Now”, al 15-lea eveniment din seria „Împreună Protejăm România”, desfășurat la Senatul României.
Sănătatea mintală a adolescenților este o preocupare tot mai mare în societatea modernă. Studii și statistici recente arată că un procent semnificativ de adolescenți se confruntă cu anxietate și depresie. Aceste tulburări mentale pot fi cauzate de o combinație de factori, precum presiunea academică excesivă, comparația socială, frica de eșec sau stigmatizarea.
În România, trăiesc peste 4.068.659 de copii cu vârstele cuprinse între 0-18 ani reprezentând 21% din totalul populației rezidente a țării. Dintre aceștia aproximativ 9% au nevoie de servicii de sănătate mintală anual.
Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România este mult mai afectată comparativ cu cea a copiilor din alte state. Aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.
Au un risc crescut de afectare a sănătății mintale copiii din grupuri dezavantajate. Peste 40% dintre cazurile nou diagnosticate cu tulburare din spectrul autist sunt copii proveniți din mediul rural, care nu au acces la servicii de terapie și recuperare. În ciuda incidenței crescute, un număr foarte mic de copii sunt diagnosticați cu tulburări mintale și în consecință beneficiază de servicii specializate.
Persoanele din grupuri vulnerabile, precum grupurile etnice minoritare sau migranții, sunt cu atât mai predispuse la tulburări de sănătate mintală din cauza unor factori precum lipsa accesului la servicii de sănătate, stil de viață nesănătos, tipare negative gândirii sau comportamente de risc.
În România, starea de sănătate mintală a copiilor se evaluează sporadic și fragmentar, această constatare fiind remarcată și în documente privind protecția drepturilor copilului. Strategia „Copii protejați, România sigură” – Strategie națională pentru protecția și promovarea drepturilor copiilor 2022-2027 remarcă absența informațiilor coerente privind sănătatea mintală a copiilor precum și absența evaluărilor periodice privind starea de bunăstare psihologică a acestora.
În timpul pandemiei, conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în martie 2021, în România, serviciile de sănătate mintală oferite la nivelul instituțiilor de învățământ au fost afectate, multe dintre ele dovedind o eficiență scăzută în oferirea de suport la distanță. De asemenea, copiii care abandonaseră școala nu au avut la dispoziție servicii de sănătate mintală comunitară și au devenit cu atât mai vulnerabili și mai afectați de imposibilitatea accesării oricăror servicii de sănătate mintală. Totodată, mulți copii au suferit de anxietate și depresie asociată măsurilor de izolare, unii au fost izolați în familii sau în medii familiale grav afectate economic și predispuse stresului accentuat. Același raport menționează nevoia schimbării paradigmei, în sensul creșterii bunăstării psihologice a populației tinere (16-26 de ani), afectată preponderent de pandemie. În acest sens, un accent sporit trebuie pus pe grupurile vulnerabile și pe respectarea drepturilor persoanelor cu afecțiuni mintale, care adesea rămân discriminate și stigmatizate.
Doamna doctor Mirela Moraru: „Nu există colaborări decât absolut punctuale cu specialiști din domeniul sănătății mintale sau din domeniul protecției sociale. Din păcate, consilierii școlari trebuie să gestioneze problemele pe care le identifică la copiii din școală împreună cu direcțiunea școlii și cu familia. Deși teoretic ar trebui să facă echipă și cu alți specialiști, aceste resurse nu există”.
