Mai bine de 10% dintre copiii români cu vârste de 15 ani au raportat, în cadrul PISA 2022, că, din cauza lipsei de bani, au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic în luna premergătoare testării internaționale, iar aproape 20% au spus că au făcut acest lucru cel puțin o dată în acea lună, potrivit ultimului val de date PISA, publicat săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În rândul țărilor participante PISA, România se situează, astfel, pe antepenultimul loc în Europa din punct de vedere al nesiguranței alimentare – după Kosovo și Albania – și are cifre comparabile cu Bulgaria, Uzbekistan sau Filipine.
Astfel, potrivit datelor raportate în ultimul volum de analiză pe baza datelor PISA, 12,3% dintre elevii din România au declarat că zilnic sau aproape în fiecare zi au fost situații în care nu au mâncat pentru că nu au avut suficienți bani pentru mâncare. În România, aproape 20% dintre elevii respondenți au răspuns că nu mănâncă regulat din cauza lipsei banilor.
Legătura dintre nesiguranța alimentațră și performanțele educaționale este una profundă. Potrivit raportului OCDE, elevii care suferă de nesiguranță alimentară au, în medie, rezultate de învățământ mai slabe. Această diferență se reflectă, de exemplu, în scorurile la matematică: elevii care au raportat că au fost privați de hrană cel puțin o dată pe săptămână au obținut cu aproximativ 42 de puncte mai puțin față de colegii lor care nu s-au confruntat cu o astfel de situație.
Această realitate este alarmantă, având în vedere că foamea și malnutriția au efecte directe asupra capacitații de concentrare, memoriei de lucru și rezistenței la efort intelectual. Pe lângă impactul fizic, nesiguranța alimentațră afectează și participarea activă la învățământ, elevii fiind adesea nevoiți să contribuie la veniturile familiei prin munci casnice sau activități remunerate.
„Foamea și nutriția inadecvată duc la oboseală, atenție limitată și memorie de lucru mai lentă. Elevii care suferă de nesiguranță alimentară tind într-o mai mare măsură să muncească în gospodărie sau în afara ei, pentru a ajuta familia să răspundă acestei nesiguranțe alimentare. În plus, familiile care se confruntă cu nesiguranță alimentară tind să investească mai puține resurse financiare și de timp în școlarizare, deoarece prioritatea este să asigure alimentele necesare”, arată raportul.
Pentru a reduce impactul nesiguranței alimentare asupra educației, este esențial ca autoritățile să ia măsuri concrete. Programele de masă caldă în școli, care au fost implementate cu succes în alte țări, pot oferi un suport real pentru copiii vulnerabili. Astfel de inițiative nu doar că asigură o nutriție adecvată, dar încurajează și frecventarea regulată a școlii.
Raportul OCDE indică faptul că în medie, la nivelul organizației, doar 3% dintre elevi raportează că sărăcia alimentațră este o problemă zilnică, ceea ce plasează situația din România mult sub standardele internaționale. Înseamnă că sprijinul guvernamental și implicarea organizațiilor non-profit sunt cruciale pentru schimbare.
Noi militam pentru promovarea drepturilor copilului și accesului echitabil la educație si facem, din nou, apel la conștientizarea acestei probleme. Prin campanii de informare și sprijin direct oferit familiilor aflate în dificultate, contribuim la diminuarea nesiguranței alimentare și la crearea unor condiții mai bune pentru educația tinerilor din țara noastră. Numai prin eforturi colective și politici publice eficiente putem asigura un viitor mai bun pentru fiecare elev.
Invităm toți factorii interesați să se alăture inițiativelor care au în vedere bunăstarea copiilor, pentru că un copil hrănit este un copil care poate învăța și visa la un viitor mai bun. – av coordonator Iustum, Laura Dicu
