Mirela Moraru, medic partener IUSTUM: „Elaborarea politicilor de sănătate trebuie adaptată la tiparul culturii naționale din România, crescând gradul de acceptare a acestora de către populație”
Fumatul, consumul de alcool și riscurile alimentare se referă la bunuri care pot destabiliza piața în cazul în care producția lor generează prea multe externalizări negative și nu există suficientă cercetare pentru a le contrabalansa. În plus, toți trei se numără printre factorii care, legați de comportamente riscante mereu prezente, determină cele mai multe decese și dizabilități combinate (ceilalți doi factori de risc fiind cei metabolici și riscurile de mediu/ocupaționale). Prin urmare, aceștia trebuie considerați ca fiind relevanți atât pentru sănătatea percepută a populației, cât și analizați în raport cu datele privind fumătorii, consumatorii de alcool și impactul alimentației deficitare.
Cu toate acestea, elaborarea politicilor de sănătate trebuie adaptată la tiparul culturii naționale din România, crescând gradul de acceptare a acestora de către populație. Acest lucru este valabil mai ales atunci când pe piață există alternative mai puțin dăunătoare.
În România, se constată o îmbunătățire a anumitor indicatori stabiliți pentru evaluarea stării de sănătate a populației .Cu toate acestea, speranța de viață rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (media UE27 fiind de 80,1 ani), deși a crescut cu mai mult de trei ani din 2004 (de la 71,4 ani la 75,6 ani în 2019). În plus, în perioada 2007-2020, speranța de viață sănătoasă a scăzut cu 1,5 ani în România.
Nivelul scăzut și rata modestă de creștere a speranței de viață reflectă „comportamente nesănătoase, dezechilibre socio-economice, precum și deficiențe în ceea ce privește furnizarea de servicii de sănătate și accesul la acestea” (Guvernul României, Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 „Împreună, pentru sănătate”). În opinia acestor autori, politicile românești ar trebui să vizeze reducerea efectelor negative ale comportamentelor nesănătoase prin schimbarea modelelor de consum comportamental – o soluție care ar elibera resurse naționale care să fie destinate asistenței medicale primare.
Conform statisticilor OMS pentru România privind numărul de decese în 2019 cauzate direct de factori de risc comportamentali și de mediu (Our World in Data/Lumea noastră în date), primele trei categorii de factori de risc sunt de natură comportamentală (tensiune arterială sistolică ridicată (28,79%), indice de masă corporală ridicat (12,85%) și fumat (11,90%)). Acești trei factori de risc cumulează 53,54% din totalul deceselor. Aceștia sunt urmați de alți 3 factori de risc, tot de origine comportamentală, care produc 22,74% din totalul deceselor (alimentație bogată în sodiu (8,48%), glicemie plasmatică ridicată (8,28%) și consumul de alcool (5,98%)). Practic, un număr limitat de boli netransmisibile, în special cele cronice, au un impact negativ asupra dizabilității și mortalității, în special cele evitabile, și sunt responsabile pentru peste 76% din numărul total de decese înregistrate în 2019 în România.
IUSTUM susține elaborarea unor serii de politici moderne, orientată spre stimularea consumatorilor către alternative mai bune, atenuând acele efecte negative care sunt intrinseci unui eșec al pieței. O reglementare bazată pe riscuri (spre exemplu, pe baza zahărului conținut în anumite produse sau pe nivelurile de toxicitate ale unor bunuri precum țigările) ar putea îmbunătăți alocarea resurselor de pe piață, producând o îmbunătățire concretă atât în ceea ce privește sănătatea, cât și din punct de vedere economic.
Doamna doctor Mirela Moraru, medic partener al ONG-ului IUSTUM și coordinator medical al clinicii Elite Medical, afirmă: „Alcoolul, tutunul şi alimentația neechilibrată generează o senzaţie de plăcere care, însă, este înşelătoare. Pentru noi astăzi există o singură rezolvare: schimbarea stilului de viata, care cuprinde suma comportamentelor noastre, adică tipul şi felul alimentaţiei, regimul de activitate fizică, obiceiul de a fuma, consumul de alcool, coabitarea cu stresul cotidian, un somn odihnitor de 6-8 ore pe zi, cooperarea cu medicul în caz de boală şi receptivitatea la sfaturile privind menţinerea sau recâştigarea sănătăţii.”
