În ultimii ani, școlile profesionale din întreaga țară se confruntă cu o amenințare majoră – posibilitatea de a dispărea complet din peisajul educațional. Aceste instituții, care oferă elevilor oportunitatea de a dobândi competențe practice și abilități într-o varietate de meserii, sunt în pericol de a fi înlocuite de modelele tradiționale de învățământ. Această tendință alarmantă ar putea avea consecințe serioase asupra economiei și societății în ansamblu.
Școlile profesionale din România au avut în anul școlar 2020-2021 un total de 25.000 de absolvenți, adică 17% din cei peste 144.000 absolvenți liceu, potrivit INS, în condițiile în care înainte de Revoluție această formă de învățământ avea anual circa 200.000 elevi, arată o analiză realizată de Asociația Bookland.
Din cei peste 110.000 elevi admiși în învățământul liceal (anul școlar 2022-2023), peste 44.000 au fost repartizați la licee tehnologice, însă puțin peste 18.000 elevi au optat pentru rute de școlarizare în învățământul profesional, astfel rămânând libere 23.000 de locuri (din cele 41.000 prevăzute).
Analiza arată că doar 28 județe au școli profesionale și licee tehnologice, respectiv 58 școli în care există 400 clase duale, acestea având 19 certificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenții certificați au rămas angajați în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.
Situația din România este departe de potențialul acestei forme de școlarizare și de nevoile de pe piața muncii, unde tot mai multe companii au dificultăți în a găsi anumite tipuri de muncitori. Elevii de clasa a VIII a se pregătesc anul acesta să își aleagă specializarea pe care o vor urma în continuare. Absolvenții de școală generală au mai multe opțiuni pe care le pot urma, după ce vor susține în această vară Evaluarea Națională. În urmă cu câțiva ani, toți absolvenții doreau să ajungă la licee de top și să urmeze o specializare precum mate-info, filologie sau științele naturii.
La acest moment, mulți elevi doresc să își stabilească traseul profesional încă de pe acum.
La mare căutare în acest an sunt școlile profesionale, la care, în urma absolvirii, elevii termină acest prag de studiu cu o meserie clar definită. Există mulți elevi care de abia așteaptă să se integreze pe piața muncii, iar o astfel de scoală profesională le poate oferi o direcție mai devreme.
Mulți elevi doresc să-și traseze un drum în viața devreme și să-și găsească o meserie pentru a putea profesa pe piața muncii din țară. Mulți absolvenți de școală generală aleg în acest an sa-și continue studiile în cadrul unor astfel de structuri ce le oferă din start o meserie. Școlile profesionale nu mai sunt un motiv de frică sau îngrijorare pentru noua generație. Adolescenții se orientează în acest an spre meserii
extrem de bine plătite, ce sunt la mare căutare și le oferă astfel un viitor stabil mai devreme. Această îndreptare a elevilor către școlile profesionale este manifestată la nivelul întregii țări. Spre exemplu, în județul Giurgiu, numărul absolvenților de gimnaziu
care optează pentru o școală profesională în următorul an școlar este de 7 ori mai mare
față de 2020.
Problemele economice din familie sau dorința de integrare rapidă pe piața muncii i-a făcut pe mulți elevi să aleagă meserii căutate și bine plătite pentru care să aibă o pregătire mai aprofundată. Există multe specializări la nivelul școlilor profesionale, care le trezește interes elevilor. Cea mai căutată meserie în acest an este cea de mecanic agricol, elevii îndreptându-se către o astfel de specializare. Cel mai nou profil în cadrul
școlilor profesionale este în sectorul electric și le oferă absolvenților meseria de electrician sisteme fotovoltaice .
Aceste alegeri ale elevilor legate de necesitatea unei meserii sunt bazate pe salariile pe care anumite meserii le prezintă. Un sudor poate câștiga la fel de mult cât un IT-ist. De asemenea, operatorii de mașini numerice și mecanicii agricoli au salarii destul de mari, pentru a-i determina pe aceștia să nu părăsească țara. În această perioadă, se aplica zicala meseria este brățară de aur. În plus, un avantaj pe care îl au cei care profesează ca meseriaș este faptul că nu se vor confrunta cu șomajul. Astfel, având în vedere aceste principii și avantaje, din ce în ce mai mulți absolvenți se îndreaptă către școlile profesionale.
Adolescenții care termină acum gimnaziul sunt din ce în ce mai focusați în a avea o meserie. Iar necesitatea în anumite sectoare de pe piața muncii este extrem de mare. Un exemplu este județul Giurgiu, unde la examenele școlilor profesionale au fost și mai mult de 2 elevi pe loc.
În anul 2020 – 2021 am avut 150 de înscrieri la școala profesională în sistem clasic, zero înscrieri pe învățământul dual, iar pentru 2023 – 2024 sunt 743 de înscrieri în sistemul clasic profesional și peste 150 în sistemul dual. Cea mai solicitată clasă la nivel de municipiu Giurgiu este cea de mecanici agricoli, unde a fost și un examen. Au fost doi și jumătate pe loc anul trecut.
Una dintre cauzele principale ale declinului școlilor profesionale este stigmatizarea asociată cu acestea. Mulți părinți și elevi consideră că învățământul tehnic și profesional nu este la fel de valoros ca cel universitar. Această mentalitate greșită a dus la scăderea numărului de înscrieri în școlile profesionale, ceea ce pune în pericol viitorul acestor instituții.
Un alt factor care contribuie la amenințarea școlilor profesionale este subfinanțarea cronică. Bugetele reduse alocate acestor instituții nu le permit să ofere echipamente moderne și instruire actualizată. Elevii nu au acces la tehnologie de ultimă generație și resurse adecvate, ceea ce îi dezavantajează în competiția pentru locurile de muncă.
De asemenea, piața forței de muncă evoluează rapid, iar cererea pentru
absolvenți ai școlilor profesionale în anumite domenii este în creștere constantă. Cu toate acestea, lipsa de promovare și susținere din partea autorităților și a comunității educative a scăzut interesul pentru aceste meserii, determinând mulți tineri să opteze pentru studii universitare fără să aibă o viziune clară asupra carierei lor.
Dispariția școlilor profesionale ar avea consecințe dezastruoase. Nevoia de mecanici auto, electricieni, bucătari, tehnicieni dentari și mulți alți profesioniști calificați nu va dispărea. În absența școlilor profesionale, aceste meserii ar suferi o lipsă acută de personal calificat, iar economia ar avea de suferit în urma acestui dezechilibru. Pentru a preveni dispariția școlilor profesionale, este necesară o schimbare de paradigmă în societate. Educația tehnică și profesională trebuie promovată și susținută ca o opțiune valoroasă pentru viitorul profesional al tinerilor. Este esențială implicarea autorităților în asigurarea finanțării adecvate a acestor școli profesionale.
Laura Dicu, avocat coordonator, in cadrul Fundației Iustum susține că
„Dispariția școlilor profesionale nu ar însemna doar o pierdere pentru educație, ci și pentru economie și societate în ansamblu. Dacă nu luăm măsuri urgente pentru a proteja și susține școlile profesionale, vom risca să ne privăm pe noi înșine de resursele esențiale și de profesioniștii calificați de care avem atâta nevoie.’’
