Participarea copiilor și tinerilor în procesele decizionale, în special în ceea ce privește preocupările legate de mediu, devine tot mai important, în ultimii ani. Această tendință nu este doar o dorință socială, ci este susținută de directivele și strategiile la nivel european care promovează drepturile copiilor și tinerilor. Atât Strategia UE privind drepturile copilului 2021 – 2024, cât și Strategia Europeană de Tineret 2019 – 2027 au fost elaborate cu implicarea directă a acestor grupuri de vârstă, evidențiind importanța participării lor în viața politică și democratică.
Conform experților și studiilor recente, participarea tinerilor în procesele decizionale este încă limitată, fiind predominant în domenii precum educația, sănătatea, domeniul social și, cu precădere, ecologia și protecția mediului. Cu toate acestea, este evident că tinerii sunt tot mai interesați și preocupați de problemele de mediu, în special de schimbările climatice.
În contextul participării tinerilor în educație, este remarcabil rolul Consiliului Național al Elevilor (CNE), care acționează activ în promovarea intereselor elevilor și în influențarea politicilor educaționale. Cu toate acestea, există încă obstacole în calea implicării lor, iar voluntariatul rămâne un instrument esențial pentru cultivarea spiritului civic și a implicării în problemele comunității și ale mediului înconjurător.
Pentru a promova educația ecologică și implicarea tinerilor în acțiuni concrete de protecție a mediului, este esențial să existe programe și activități adecvate desfășurate în diverse contexte, precum centrele de tineret. Acestea ar trebui să ofere oportunități pentru învățare și implicare, precum și să faciliteze schimbul de idei și experiențe între tineri. Prin inițiative precum colectarea selectivă a deșeurilor sau organizarea de activități educaționale, aceste centre pot juca un rol crucial în sensibilizarea și educarea tinerilor în privința problemelor ecologice și a importanței reciclării.
În prezent, în România, educația ecologică continuă să fie o disciplină opțională, cu toate că grija pentru mediul înconjurător este una dintre problemele urgente ale lumii moderne. O decizie adoptată în plenul Senatului stabilește că, începând de anul viitor (2024), educația pentru mediu va face parte din programa școlară de la noi la fel cum se întâmplă deja în alte state europene, cum ar fi Italia sau Germania. Astfel, elevii din ciclul primar și gimnazial vor avea inclusă în curriculumul național și educația de mediu.
Integrarea educației ecologice în curriculumul școlar reprezintă un gest hotărât în direcția educării unei generații mai responsabile și mai conectate la problemele de mediu.
Această mișcare nu doar aliniază România la standardele europene, ci și recunoaște necesitatea de a pregăti elevii pentru a face față provocărilor ambientale din ce în ce mai complexe. Modelul adoptat deja de alte țări europene, precum Italia și Germania, dovedește eficacitatea integrării educației pentru mediu în programa școlară.
Elevii vor avea oportunitatea de a înțelege mai bine legăturile delicate dintre acțiunile umane și starea mediului înconjurător. Vor fi învățați să recicleze responsabil, să conserve resursele naturale și să protejeze biodiversitatea, formând astfel o atitudine sustenabilă și responsabilă față de mediul înconjurător.
„Asociatia Iustum joacă un rol semnificativ în implicarea tinerilor în reciclare prin inițierea unor campanii de conștientizare în rândul tinerilor si derulează parteneriate cu școli, centre de tineret și alte organizații. De asemenea, asociatia organizează activități și proiecte comune legate de reciclare și protecția mediului.
„Implicarea tinerilor în reciclare și protecția mediului nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate de a crea o societate mai sustenabilă și responsabilă. Prin promovarea participării active și a educației ecologice, putem contribui la formarea unei generații conștiente și angajate în construirea unui viitor durabil pentru noi toți.’’ – av coordonator Iustum- Laura Dicu
